Microbiota intestinală -AL DOILEA CREIER- autism, depresie Alzheimer
Microbiota intestinală, adesea numită „al doilea creier”, joacă un rol crucial în multe aspecte ale sănătății umane, inclusiv în sănătatea mintală și neurologică. Recent, cercetările au început să dezvăluie conexiuni între microbiota intestinală și diverse afecțiuni neurodegenerative și neuropsihiatrice, cum ar fi depresia, demența Alzheimer și autismul. Această perspectivă asupra „axei intestin-creier” sugerează că microbiota poate influența funcția cerebrală și comportamentul prin intermediul unor mecanisme complexe, incluzând răspunsul imun, producția de neurotransmițători și modularea inflamației sistemice.
Depresia
Există dovezi crescânde că microbiota intestinală poate influența starea de bine mentală și poate contribui la patogeneza depresiei. Studii recente arată că pacienții cu depresie majoră prezintă adesea dezechilibre în compoziția microbiotei intestinale, cunoscută sub numele de disbioză. Un studiu realizat de Zheng et al. (2016) a observat diferențe semnificative în microbiota intestinală a pacienților cu depresie comparativ cu indivizii sănătoși. Cercetările sugerează că modificările microbiotei pot afecta axa intestin-creier și pot contribui la simptomele depresive prin mecanisme inflamatorii și prin modificarea nivelurilor de neurotransmițători, cum ar fi serotonina.
Demența Alzheimer
Interacțiunea dintre microbiota intestinală și demența Alzheimer a devenit un domeniu de interes intens. Studii pe modele animale și observații umane indică faptul că disbioza microbiotei poate influența dezvoltarea și progresia bolii Alzheimer. Cercetări, cum ar fi cele realizate de Harach et al. (2017), au demonstrat că modificările în microbiota intestinală pot accelera formarea plăcilor de beta-amiloid în creier, un marker cheie al bolii Alzheimer. Microbiota ar putea influența boala și prin promovarea răspunsurilor inflamatorii cronice, care sunt implicate în patogeneza neurodegenerativă.
Autism
Relația dintre microbiota intestinală și tulburările din spectrul autismului (TSA) este de asemenea investigată intensiv. Studii sugerează că multe persoane cu TSA prezintă anormalități gastrointestinale și modificări ale compoziției microbiotei intestinale. Un studiu realizat de Kang et al. (2013) a arătat că copiii cu TSA au un profil unic al microbiotei intestinale comparativ cu copiii neurotipici. Aceste diferențe pot contribui la simptomele TSA prin mecanisme care includ inflamația, modificările permeabilității intestinale și alterările metabolice, care pot influența funcția cerebrală și comportamentul.
Înțelegerea relației dintre microbiota intestinală și afecțiunile neurologice și psihiatrice deschide posibilități promițătoare pentru dezvoltarea de noi strategii terapeutice, inclusiv probiotice, prebiotice și intervenții dietetice personalizate. Cu toate acestea, deși cercetarea în acest domeniu este promițătoare, este necesară prudență. Multe dintre studiile actuale sunt preliminare, iar cauzalitatea directă între microbiota intestinală și aceste afecțiuni complexe nu a fost încă definitiv stabilită. Cercetările viitoare trebuie să abordeze aceste limite prin studii clinice controlate și prin explorarea mecanismelor moleculare specifice prin care microbiota influențează creierul și comportamentul.
JURIDIC
Date de Identificare: Punct lucru str Tudor Vladmirescu nr 70A, Târgu-Mureș, România | CUI: 42734185 | Reg.Com.:J26/811/2020 CAEN 8690 - Alte activități referitoare la sănătatea umană. Cod CAEN principal
© Mitogenix Innovations SRL 2024. Photo Credits: Shutterstock®